Antonķn Dvorįk (n. 8 septembrie 1841, Nelahozeves, ?arile Coroanei boeme, Imperiul Austriac d. 1 mai 1904, Praga, Austro-Ungaria) a fost un compozitor de muzica culta, originar din regiunea Boemia din Cehia.
Ni-l vom aminti īntotdeauna pe Antonķn Dvorįk ca pe una dintre pu?inele mari personalita?i ale zilelor noastre. Am recunoscut īn el o persoana īncāntatoare, cu un suflet extraordinar. Exista ceva sever ?i nelini?titor īn el, ceva ce ar fi putut sa-i incomodeze pe oamenii care nu-l cuno?teau. Dar toate acestea au disparut repede ?i sunt bucuros ca a lasat īn mine pentru totdeauna impresia unui om ale carui scopuri personale ?i artistice au fost foarte īnalte
(Edvard Grieg, 1843-1907, compozitor)
Dvorįk a īmpletit superb aromele muzicii romantice cu cele ale muzicii na?ionaliste ?i tradi?ionale ?i, alaturi de Smetana, a pus Cehia pe harta muzicii universale. A fost pasionat de folclor ?i muzica tradi?ionala ?i īndragostit de Boemia natala (insista mereu ca numele sa īi fie scris cu caracterele speciale ale limbii cehe (Antonķn Dvorįk), motiv pentru care a avut multe discu?ii cu editorul sau german, care īncerca sa īi germanizeze numele.) A captat īn muzica sa esen?e ale culturii cehe ?i chiar trasaturi ale īntregii lumi slave. Chiar ?i cānd a locuit o vreme īn America, a devenit foarte interesat de muzica tradi?ionala a negrilor ?i a popula?iilor indigene, īncurajāndu-i pe compozitorii americani sa se inspire din acestea.
Antonin Dvorak s-a nascut la data de 8 septembrie 1841 īn satul Nehalozeves, a?ezat pe malul Vltavei, īn apropiere de Praga. Ca fiu al unui macelar-cafegiu, a deprins primele īndeletniciri ale meseriei de la tatal sau, iar primele no?iuni muzicale le va īnva?a de la organistul ora?ului Zlonice. Tatal viitorului compozitor avea un han ?aranesc, iar mama lui era īn serviciul unei familii princiare, pe nume Lobkowitz, din apropierea satului natal. Antonin va cre?te īn ambian?a atmosferei de la ?ara ?i din frageda copilarie va cānta īmpreuna cu copiii ?aranilor melodiile populare ?i va deprinde cāntarile biserice?ti īn biserica satului. Este atras de dansurile tinerilor de la ?ara, iar acest lucru īi va influen?a definitiv tehnica compozi?iei de mai tārziu, ce-l va face celebru īn īntreaga lume.
Unul dintre primii lui profesori de muzica, Josef Spitz, organist de meserie, īl va īnva?a sa cānte la vioara ?i, nu dupa mult timp, Antonin la vārsta de 8 ani va intra īn mica orchestra de pe lānga hanul tatalui sau. Dupa ce va termina stagiul ?colar īn satul natal, īn anul 1853 va fi gazduit de unchiul sau īn ora?elul Zlonice unde va studia pianul, vioara ?i viola precum ?i teoria muzicii ?i canto coral cu profesorul Antonin Liechmann (1808-1879). Despre acest profesor compozitorul ī?i va amintii cu drag pe tot parcursul vie?ii, mai cu seama ca acesta īl va ini?ia īn aprofundarea tradi?iilor na?ionale muzicale ale Cehiei.
Dvorįk s-a īnscris din nou īn concursul de premiere austriace īn 1877, depunānd Duetele Moraviene ?i alte muzici, posibil Concertul pentru pian. El nu a aflat rezultatul decāt īn ??decembrie. Apoi, a primit o scrisoare personala de la criticul muzical Eduard Hanslick, care a fost, de asemenea, īn juriile care acorda premiile. Scrisoarea nu numai ca l-a informat pe Dvorįk ca a cā?tigat din nou premiul, dar i-a facut cunoscut pentru prima data ca Brahms ?i Hanslick au fost īn juriu. Scrisoarea a transmis o oferta de asisten?a amicala a celor doi pentru a face cunoscuta muzica lui Dvorįk īn afara patriei sale cehe. Īn luna decembrie 1877, Dvorįk a scris Cvartetul de coarde nr. 9 īn Re minor ?i l-a dedicat lui Brahms.
Atāt Brahms cāt ?i Hanslick fusesera mult impresiona?i de Duetele Moraviene, iar Brahms le-a recomandat editorului sau, Simrock, care le-a publicat cu succes. Avānd īn vedere ca Brahms a fost bine primit cu Dansurile Maghiare, Simrock i-a comandat lui Dvorįk sa scrie ceva de aceea?i natura. Dvorįk a prezentat-o ??lucrarea sa Dansuri Slave, Op. 46 īn 1878, la īnceput pentru pian cu patru māini, dar la cererea lui Simrock, de asemenea, īntr-o versiune orchestrala. Acestea au avut un succes imediat ?i mare. La 15 decembrie 1878, cel mai important critic muzical Louis Ehlert a publicat o recenzie a duetelor moraviene ?i a dansurilor slavone īn Nationalzeitung din Berlin, spunānd ca dansurile ī?i vor face drumul īn jurul lumii ?i o naturale?e cereasca curge prin aceasta muzica. A existat o fuga īn magazinele de muzica germane pentru dansurile ?i dueturile acestui compozitor pāna acum ... necunoscut. Dansurile au fost cāntate īn 1879 īn concerte īn Fran?a, Anglia ?i Statele Unite. Mai tārziu, Simrock a cerut alte dansuri slavone, pe care Dvorįk le-a furnizat īn Op. 72, 1886.
Īn 1879 Dvorįk a scris Sextetul pentru coarde. Simrock i-a aratat partitura violonistului principal Iosif Joachim, care īmpreuna cu al?i muzicieni l-au interpretat īn premiera īn noiembrie din acel an. Joachim a devenit un campion ?ef al muzicii de camera a lui Dvorįk. Īn acela?i an, Dvorįk a scris ?i Concertul pentru vioara. Īn decembrie, i-a dedicat piesa lui Joachim ?i i-a trimis partitura. Īn primavara urmatoare, cei doi au discutat-o, iar Dvorįk a revizuit-o pe larg, dar Joachim nu era īnca confortabil cu el. Concertul a avut premiera la Praga īn octombrie 1883 cu violonist Frantiek Ondrķcek, care l-a cāntat ?i la Viena cu dirijorul Hans Richter īn decembrie al acelui an. De doua ori mai tārziu, Joachim ar fi fost programat sa cānte concertul, dar de ambele da?i aranjamentele au cazut ?i īn final nu l-a mai cāntat niciodata.
Hans Richter l-a rugat pe Dvorįk sa compuna Simfonia nr. 6 pentru Filarmonica din Viena, inten?ionānd sa o prezinte īn decembrie 1880. Cu toate acestea, Dvorįk a descoperit mai tārziu ca, īn ciuda acestei inten?ii, membrii orchestrei s-au opus interpretarii operelor sale īn doua sezoane consecutive, din cauza sentimentului anti-ceh. Adolf Cech prin urmare, a condus premiera simfoniei la un concert al Societatea Filarmonica Ceha (īn ceha: Spolek Filharmonie, predecesorul Filarmonicii Cehe) la 25 martie 1881, īn Praga. Richter a dirijat īn cele din urma piesa Londra īn 1882 ?i ?i-a pastrat īntotdeauna interesul pentru compozi?iile lui Dvorįk.
Simfonia Nr. 9 īn mi minor de Antonķn Dvorįk (op. 95), cunoscuta ?i sub numele de Simfonia Din lumea noua , a fost publicata sub numele de Simfonia nr. 5, dar este de fapt a noua ?i ultima dintre simfoniile lui Dvorįk.
Titlul se refera evident la Lumea Noua, adica la continentul american , deoarece simfonia a fost compusa atunci cānd compozitorul ceh era director al Conservatorului Na?ional de Muzica din New York . Cultura americana l-a stimulat ?i īmboga?it pe Dvorįk, care a propus o simfonie de origine clasica europeana, dar contaminata de muzica nativa, precum spiritualele afro-americane ?i muzica nativa americana . A fost compusa īntre decembrie 1892 ?i mai 1893 la New York ?i a avut premiera la Carnegie Hall pe 16 decembrie a aceluia?i an la Filarmonica din New York condusa de Anton Seidl, ob?inānd un succes enorm. Neil Armstrong a dus lucrarea pe Luna īn timpul misiunii Apollo 11, prima care a aterizat pe Luna, īn 1969.
Noua simfonie a lui Dvorįk prezinta urmatorul ansamblu orchestral:
Partea | Tempo | Tonalitate | Partitura |
---|---|---|---|
I | Adagio - Allegro molto | Mi minor | ![]() |
Largo | Re bemol major, Do minor | ![]() | |
Scherzo: Molto Vivace | Mi minor | ![]() | |
Allegro con fuoco | Mi major | ![]() |