Balcic


De la Wikipedia, enciclopedia libera
Balcic
- Oras-
Tara Bulgaria
Regiune Dobrici
Obstina Balcic
Altitudine 199 n.m.
Populatie
-total
13.095 locuitori
Cod postal
-total
9600

Balcic este un oras la tarmul Marii Negre, în nord-estul Bulgariei, regiunea Dobrici, la o distanta de 42 km de Varna. În prezent este una dintre atractiile turistice ale Bulgariei la Marea Neagra. În perioada 1913 - 1940 a apartinut de Regatul României împreuna cu restul Dobrogei de Sud, în urma celui de al doilea razboi balcanic (iunie - august 1913). În 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobândit de Bulgaria.


Aici se afla Castelul din Balcic, resedinta de vara preferata a Reginei Maria, înconjurat de o la fel de celebra gradina botanica unicat în Europa centrala si de est, în special datorita colectiei de cactusi. Datorita versantilor de calcar din perimetrul sau, localitatea a fost supranumita Orasul Alb. Întreaga zona a fost numita Coasta de Argint din aceleasi motive.


Istorie

Locul era populat de ionieni în secolul V î.Hr.. La acea vreme, asezarea era numita Kmuni sau Krunoi (în greceste însemna "izvoare"), datorita abundentei izvoarelor carstice din zona. Mai târziu a fost redenumit Dionysopolis dupa numele zeului Dionysos, al vinului si sarbatorilor. Dupa una din cele mai raspândite legende, orasul a primit acest nume dupa ce o statuie a lui Dionysos a fost adusa la tarm de valurile marii. Imaginea zeului apare si pe monedele batute aici. Întemeiat în secolul VI î.Hr. de colonisti veniti din mai multe orase grecesti, Dionysopolis era un centru important pe tarmul vestic al Marii Negre pâna la începutul erei noastre, facând parte din lantul de colonii grecesti care începea la nord cu Olbia (la gurile Bugului) si mergea spre sud pâna la Apollonia (astazi Sozopol, Bulgaria).

În secolul I î.Hr., coloniile au fost pentru prima oara ocupate de trupele Imperiului Roman, dar la scurt timp populatia zonei, formata din greci, sciti si geti s-a rasculat. O marturie importanta a epocii este celebra "inscriptie de la Dionysopolis" din anul 48 î.Hr., de fapt un decret de cinstire a lui Akornion, binefacator al cetatii care se remarcase ca ambasador la regele Daciei, Burebista, apoi ca sol al acestuia la Pompeius, adversarul lui Caesar. În perioada luptelor pentru putere de la Roma, orasul a fost ocupat de Burebista si integrat marelui sau regat, ce includea întregul tarm vestic al Marii Negre. Campania generalului Crassus din 29-28 î.Hr. aduce Dobrogea în sfera de influenta a Romei, iar coloniile grecesti sub directa stapânire a guvernatorului provinciei Macedonia. Primii ani ai erei noastre sunt martorii exilului poetului Ovidiu la Tomis, care, dupa o legenda, trecând pe mare în dreptul Dionysopolis-ului, ar fi exclamat vazând peisajul: "O! Oras de pietre albe, te salut pentru frumusetea ta nemaivazuta !". În anul 15 d.Hr, provincia Moesia a fost creat, dar Dobrogea a ramas (pâna în anul 46) parte a Regatului Odrisilor, client Romei, în timp ce coloniile grecesti au format "Praefectura orae maritimae" - anexata Moesiei Inferior în anul 86, de catre Domitian.