Balcic
De la Wikipedia, enciclopedia libera
Balcic |
- Oras- |
|
|
Tara |
Bulgaria |
Regiune |
Dobrici |
Obstina |
Balcic |
|
|
|
Populatie -total |
13.095 locuitori |
|
|
Balcic este un oras la tarmul Marii Negre, în nord-estul Bulgariei, regiunea
Dobrici, la o distanta de 42 km de Varna. În prezent este una dintre atractiile
turistice ale Bulgariei la Marea Neagra. În perioada 1913 - 1940 a apartinut
de Regatul României împreuna cu restul Dobrogei de Sud, în urma celui de al
doilea razboi balcanic (iunie - august 1913). În 1940, Cadrilaterul, inclusiv
Balcicul, a fost redobândit de Bulgaria.
Aici se afla Castelul din Balcic, resedinta de vara preferata a Reginei Maria,
înconjurat de o la fel de celebra gradina botanica unicat în Europa centrala si
de est, în special datorita colectiei de cactusi.
Datorita versantilor de calcar din perimetrul sau, localitatea a fost
supranumita Orasul Alb. Întreaga zona a fost numita Coasta de Argint
din aceleasi motive.
Istorie
Locul era populat de ionieni în secolul V î.Hr.. La acea vreme, asezarea era
numita Kmuni sau Krunoi (în greceste însemna "izvoare"), datorita abundentei
izvoarelor carstice din zona.
Mai târziu a fost redenumit Dionysopolis dupa numele zeului Dionysos, al
vinului si sarbatorilor. Dupa una din cele mai raspândite legende, orasul
a primit acest nume dupa ce o statuie a lui Dionysos a fost adusa la tarm
de valurile marii. Imaginea zeului apare si pe monedele batute aici.
Întemeiat în secolul VI î.Hr. de colonisti veniti din mai multe orase
grecesti, Dionysopolis era un centru important pe tarmul vestic al Marii
Negre pâna la începutul erei noastre, facând parte din lantul de colonii
grecesti care începea la nord cu Olbia (la gurile Bugului) si mergea
spre sud pâna la Apollonia (astazi Sozopol, Bulgaria).
|
În secolul I î.Hr., coloniile au fost pentru prima oara ocupate de trupele
Imperiului Roman, dar la scurt timp populatia zonei, formata din greci,
sciti si geti s-a rasculat. O marturie importanta a epocii este celebra
"inscriptie de la Dionysopolis" din anul 48 î.Hr., de fapt un decret de
cinstire a lui Akornion, binefacator al cetatii care se remarcase ca
ambasador la regele Daciei, Burebista, apoi ca sol al acestuia la
Pompeius, adversarul lui Caesar. În perioada luptelor pentru putere
de la Roma, orasul a fost ocupat de Burebista si integrat marelui sau
regat, ce includea întregul tarm vestic al Marii Negre.
Campania generalului Crassus din 29-28 î.Hr. aduce Dobrogea în
sfera de influenta a Romei, iar coloniile grecesti sub directa
stapânire a guvernatorului provinciei Macedonia. Primii ani ai
erei noastre sunt martorii exilului poetului Ovidiu la Tomis, care,
dupa o legenda, trecând pe mare în dreptul Dionysopolis-ului, ar fi
exclamat vazând peisajul: "O! Oras de pietre albe, te salut pentru
frumusetea ta nemaivazuta !". În anul 15 d.Hr, provincia Moesia a
fost creat, dar Dobrogea a ramas (pâna în anul 46) parte a Regatului
Odrisilor, client Romei, în timp ce coloniile grecesti au format
"Praefectura orae maritimae" - anexata Moesiei Inferior în anul
86, de catre Domitian.